SCENA XI.

Detti e don Nittu, poi Don Gasparinu.

D. Nittu

(rientrando tutto accaldato, senza notare la presenza di D. Iacu e di D. Liddu, rivolto a Don Nzulu) — Ho fattu sforzi inauditi, sa? Ma nenti!.... Sunnu du' armali feroci!

D. Nzulu

(deponendo il ritratto in piedi su un mobile, bene in vista) — Cui?

D. Nittu

(sconcertato) — Ah.... cca sunnu?

D. Nzulu

Nu' 'i viditi?

Tidda

Accussì va beni! Nè tu leta nè iu cunsulata! (a D. Nzulu) V' 'u tiniti vui, 'u ritrattu!

D. Iacu

Quann'è chistu, sta beni!

D. Liddu

Già! Ca cc'era bisognu d' 'u vostru consensu!

D. Nzulu

(parlando al ritratto) — Eh, poviru mortu, cu' ti l'avia a diri, ca ti stavanu manciannu li càmuli e li fulinii, senza riscidiriti nuddu! nuddu ca t'addumava un sordu d'ogghiu! nuddu ca ti purtava un ciuri! (a Brasi che gli presenta un telegramma) — Chi è? Telegramma? E di cui? (apre il foglio, legge ed esclama) — Eh menu mali, vah! Menu mali! Ogni male non viene per nuocere!

Brasi

E unni manca, Diu pruvidi!

Le Donne

(che si sono sedute stanche ed agitate) — Chi è? Chi fu? Di chi si tratta?

D. Nzulu

Bella accuglienza cci stauru priparannu!.... A 'na bella scena l'avissivu fattu assistiri!....

Gli uomini

Ma cui?

D. Nzulu

Ma cui.... cu' po' essiri? Paulinu!

Tidda

Non arriva cchiù?

Donna Prazzita

Comu?! Avia a arrivari oggi!

D. Nzulu

Già! quantu junci, e arrivava! T — a — ta, ficu fatta! Mi telegrafa di Genuva, ca si firmirà ddà 'na pocu di jorna....

Rachilina

'U dissi vossia stissu, ca s'aspittava pi stasira.

D. Liddu

E lei, signurina, tantu pi 'na curiusità: cci avia tuttu 'ssu 'nteressi c'arrivassi stasira?

Rachilina

Iu? No.... Pirchì?.... Siccomu 'u ziu avia dittu accussì....

D. Nzulu

(a don Liddu) — Amici mei, tutti 'sti cunti.... pi carità, all'urtimu! (a Rachelina) — Eh sì, figghia.... Ma si m'aviti fattu partiri 'a testa! Vuautri chi siti cristiani? Siti ranocchi, cicali, marranzani!.... Madonna di lu Carminu! Non haiu cchiù cirivedda!.... Cci criditi ca mi disidirassi mortu e stampatu ddà 'nta ddù quatru?.... Ca già! Mi faceva 'u cuntu, c'arrivatu a Genuva, doppu un jornu era cca.

Donna Prazzita

Ah no?!

D. Nzulu

Senza pinsari a tuttu chiddu ca divi fari ddu galantomu appena sbarcatu in Italia!

D. Nittu

(dandosi tono) — Eh già! I passaporti.... Cce lo volevo dire io!

D. Nzulu

Chissu sulu? E 'i pezzi? sulamenti pi canciari tutti ddi pezzi ca porta?

Tidda

Pezzi cancia?

Donna Prazzita

Chi è, niguzianti di pannaria?

D. Nzulu

Già! Martisi! Vuautri ppi pezzi chi sapiti sentiri? Dinari, su'! Pesetas, pesetas — si chiamanu accussì ddà sutta! Faciti 'u cuntu, pi canciari tutti chiddi ca porta! (come ripigliandosi) — Ma 'u sapiti ca fu 'na furtuna 'ssu ritardu? (affettuosamente severo e patriarcale) — Prima di tuttu pirchì, amici mei e parintuzzi cari, nuautri 'nta l'intimità nni putemu macari manciari pi lupi, ma di frunti a iddu, 'a cosa è diversa: di frunti a iddu, nn'avemu a fari vidiri uniti, affezionati unu cu l'autru tanti armi 'nta un cori! tanti lapi di meli!.... Ca comu! iddu ca va circannu la famigghia.... lu nidu anticu.... (come fissandosi nel suo lontano rammarico) — lu nidu anticu.... chi nni sapiti quantu si disidira!.... e cci faciti truvari 'stu 'nfernu? Si nni scappa l'indumani!!... E cu tuttu 'stu catuniu c'aviti fattu, m'aveva scurdatu la megghiu... (guardandoli tutti) — Signuri mei, spagnolu è!

Tidda

Comu! finiu ca è americanu?

D. Nittu

Di l'America spagnola, signurina...

D. Nzulu

E quindi, cchiù spagnolu di li spagnoli! Cu certi arii ca v' 'u pozzu diri iu ca cci haiu statu! Vui chi sapiti comu marcianu ddà? Ogni pirsuna ricca ddà, faciti cuntu ca è un re! Redengotti e cilindro, macari pi iri 'ntra certi posti... ca nuautri cci jemu... cu li tappini a la susuta di lu lettu (le donne non possono fare a meno di sorridere, ma fanno un certo verso di vergogna) Vi pari scherzu? Fumusi!... Ah! pi fumu, lassati fari a iddi... E non è ca su' fanatichi sulamenti supra d'iddi stissi; ma supra tuttu e supra tutti chiddi ca cci stannu attornu! Vòlunu gran cumparsa! Esagerata! Non nni ponnu fari a menu!... E iu pensu... ca comu!... guarda chi patacca ca stàvamu facennu a causa di li vostri curtigghiarisimi!... Avia di tantu ca v' 'u vulia diri... Signuri mei, vuautri siti vistuti...

D. Liddu

(guardandosi addosso) — Comu semu vistuti?

D. Nzulu

Perfetti, chi cc'entra! Lassati fari a vui, Don Liddu, pi chistu! e macari a vui, D. Nittu. Tutti già, non si discuti!... Ma non è questo, signori! lassatimi spiegare! Iu avia pinsatu di faricci un ricivimentu... un'accuglienza all'usu d'iddi... pumpusa, vah! sgargianti! pirchì tantu chiù pumpusa è, tantu chiù bella imprissioni cci fa... E non dicu sulamenti pi nui, di comu nn'avemu a vestiri e di chiddu c'avemu a fari... ma macari p' 'a casa... addubballa tutta... ma a chistu cci pensu iu! Anzi, mi vuliti lassari fari a mia pi tuttu, ora ca vi viu cca beddi cueti, ca tutti li quistioni sunnu risuluti amichevolmenti?

Tutti

(ridestandosi come da un fascino, vivacemente) — Chi? Comu? Chi dicistivu? Risoluti? Comu risoluti?

D. Nzulu

(dominandoli) — Chi fu? chi è? N'autru ribeddu vuliti fari? V'assicuru e vi promettu che tutto sarà accomodato con sodisfazioni generali!

Donna Prazzita

Ma scusati, cc'è 'a cosa d' 'i du' casi... com'è ca si po' risorviri cu suddisfazioni generali?

Tidda

Già? Com'è ca s'ha a spartiri 'ssu cristianu? Mezzu cca banna e mezzu dda banna?

D. Nzulu

Non vi preoccupati! Truverà du' casi, e nni scigghirà una! senza ittari a mari l'autra... Chi nni sapiti si non è abituato ad aviri quarteri d'estati e quarteri di 'nvernu?

D. Iacu

Ah! ma scusassi: cc'è 'na quistioni però ca resta pinnenti!

D. Liddu

Già! comu 'u piru all'arvulu!

D. Nzulu

E chista macari cci la faremu decidiri a Paulinu! A tutti cuntintirà! a tutti! lassatilu arrivari! Nuautri cca nn'avemu a preoccupari d'una cosa sula: di farinni truvari digni d'iddu. Vuliti lassari fari a mia? Senza pipitari chiù nuddu! Apprufittamu di 'ssu tempu ca nni resta. Brasi, affacciati d' 'u barcuni e chiama a Don Sciaveriu Notu, dicci c'acchianassi cu so' mugghieri cu 'u campiunariu e 'u metru, prestu prestu! (mentre Brasi va, rivolto a Rachilina) Ti lassi serviri di mia, tu?

Rachilina

Comu voli vossia, ziu! Ma l'abitu pi daveru m'haiu a fari?

Donna Prazzita

Chi n'o' sta' sintennu? Giustu ca tu ti l'aviatu a fari....

D. Nzulu

Ma.... divi essiri 'na cosa d'alzari l'idei, badamu!.... Comu ti piaciria, Rachilina? sintemu....

Rachilina

Eh.... chi sacciu? di.... di sita cilesti.... mi piacissi...

D. Nzulu

Bravu! Apprupriatu!

Rachilina

Guarnitu di.... di....

Tidda

(interrompendola) — E iu comu, cucinu, di sita granata?

D. Nzulu

A gustu to'! Basta ca sia 'na cosa chic!

Donna Prazzita

E iu.... macari mi l'avissi a fari?

D. Nzulu

Ca chi vol diri! Tutti, tutti! Vui, 'a prima!

Brasi

(rientrando) — Don Sciaveriu dici ca veni subitu con la consorti.... E.... si cci permetti, cci vulissi diri 'na cosa....

D. Nzulu

Chi cosa?

Brasi

Cca sutta cc'è' 'na pirsuna ca fa avanti e arreri comu 'na tarantula annacalora, e sta sfardannu 'a strata.

Tidda

Uh!.... Ca chissu don Gasparinu è! mischinu!

D. Nzulu

Ah, già! chiamalu! ca iddu sulu manca! Pregalu a nomu mia d'acchianari (Brasi esce).

Donna Prazzita

Allura iu dicissi ca 'ssu vistitu miu duvissi essiri d'un culuri.... d'un culuri....

Tidda

Di cani ca fui! (la vecchia la guarda biecamente)

D. Nzulu

(subito, accomodante) — Lo sceglieremo nel campionario! Non circati, cucina Prazzita! (a D. Gasparino che appare più arruffato che mai sulla comune) — Avanti! avanti! Don Gasparinu, ca v'aviti fattu disidirari!

D. Gasparinu

Si, ma.... si non mi mannauru a chiamari.... mancu d' 'a strata cci passava iu cchiù cca....

Tidda

Si, difatti, 'ncasa vi vinniru a chiamari?

D. Gasparinu

Mi chiamaru mentri ca era pi l'affari mei, ca non cci dava cunfidenza a nuddu.... E ora mi nni vaiu!

D. Nzulu

(trattenendolo) — Bonu, vah! D. Gasparinu: viditi ca Tidda scherza!

D. Gasparinu

Idda a mia, s'avi a livari 'stu viziu di pigghiarimi di puntu.

D. Nzulu

S' 'u leva, s' 'u leva! stativi cuetu! Ora ca vinistivu, comu sia sia, assitàtivi cca e faciti chiddu ca fannu l'autri, ca semu tutti 'mpaci.