preceding quīn, [1988].

[tamdiū],

correlative of dum, quoad, quamdiū, quam, dōnec, [1999], [2004].

[tamen],

with abl. abs., [1374];

common use of, [1676], [1686];

quī tamen, [1825];

cum tamen, [1868];

cum . . . tamen, [1880];

correlative of , [2018];