Iu? Pirchì?
D. Nzulu
( afferrandola e parlandole occhi tra occhi ) Pirchì? Pirchì approfittannu di 'stu caratteri to' di jattupardu 'mpignusu e priscialoru ca ti lassi 'nfruncicari e sati 'nta l'aria pi nenti d'un momentu all'autru, ti sta livannu 'n'autra vota la fortuna comu fici tannu ( scotendola ). Pirchì iu ti vuleva beni cchiù di me' stissu e ti avissi fatta rigina di la me' casa e di lu me' cori!
Tidda
( allibita, tremante, col pianto alla gola ). — Cucinu... e pirchì... pirchì aviti aspittatu tantu a parrarimi accussì?
D. Nzulu
( subito, riprendendosi, sconvolto, affannato, con una mano sul cuore, quasi temendo che gli voglia scoppiare, ansimando ) — No... no... chi sta' capennu?... Pi mia? Iu un mortu sugnu ora... un mortu ca parra. Ma li morti abbriviscinu! E pi tia stava pinsannu!
Tidda
Ma comu? cucinu... pi mia? iu non vi capisciu! C'haiu fattu?
D. Nzulu