[XI.—'A VICCHIARELLA][1]
(Lezione raccolta in Pomigliano d'Arco.)

'Na vota nce steva 'na vicchiarella. Jette a scupà[2] 'a chisiella;[3] truvava 'nu turnesiello.[4] Dice:—«I' mo' che mm'accatto?[5] Se mm'accatto 'e mele, hagge a jettà' 'o streppone.[6] Si mm'accatto 'e noce, hagge a jettà' 'e scorze[7]. Si mm' accatto 'e castagne, pure hagge a jettà 'e scorze. Si mm' accatto 'o pane, si mm'accatto 'o scagnuozze,[8] mme carene 'e mulliche. Mo' mm'accatto 'o ghianco e 'o russo e mm' 'o metto 'nfaccia[9]».—Accussì facette. Ss'accattavo 'o ghianco e 'o russo, ss' 'o mittette 'nfaccia, e ssi mettette affacciata 'â fenestella.[10] Passava 'nu ciuccio.—«Zi' vicchiarè', che fai lloco?[11]»—«Mme voglio maretà'».—«Te vulisse piglià' a mme?»—«Famme abberè' che bocia tieni».—«Ingò! Ingò! Ingò! Ingò!»—«Fuie, fuie; mme fai mettere appaura 'â notte».—'O ciuccio sse n'iette. Passava 'na crapa.—«Zi' vicchiarè', che fai lloco?»—«Mme voglio maretà'».—«Te vulisse piglià' a mme?»—«Famme abberè' che bocia fai?»—«Be! be! Be! be!»—«Fui, fui; mme fai mettere appaura 'â notte».—'A crapa sse n'iette. Passava 'na miscia:—«Zi' vicchiarè', che fai lloco?»—«Mme voglio maretà'».—«Te vulisse piglià' 'a mme?»—«Famm'abberè' che bocia fai?»—«Miaò, miaò! Miaò, miaò!»—«Fui, fui; mme fai mettere appaura 'a notte».—'A miscia sse ne fuiette. E accussì passavano tutt' animale r' 'o munno; e a zi' vicchiarella nisciuno nce ne piacette. All' urtemo passava 'nu surecillo.—«Zi' vicchiarè', che fai lloco?»—«Mme voglio maretà'».—«Te vulisse piglià' a mme?»—«'Assa verè', che bocia tiene «.—«Zivuzì, zivuzì! Zivuzì, zivuzì!»—«Sagli 'ngoppa, ca mme piace».—'O surecillo sagliette e sse steva cu' zi' vicchiarella.[12] 'O juorno appriesso, zi' vicchiarella iette a messa; e rummanette 'o pignato vicin' 'ô fuoche; e decette vicino 'ô surecillo:—«Vuè, non te spugnà' 'o pane rint' 'ô pignato, ca tu nce vai rinto. Statt' attiente, ca i' hagge 'a ì' 'â messa».—'O surecillo respunnette:—«Gnernò, gnernò; iate cunnìa[13]».—E zi' vicchiarella iette 'â messa. Quanno turnava, truvava 'a porta 'nghiusa. Chiammava:—«Cumbà' surecì', cumbà' surecì'!»—'O surecille nu' respunneva. Pigliava zì' vicchiarella, facette scassà'[14] 'a porta, trasette rinto 'â casa, iette verenne pe' tutte parte, e non 'o truvava. Verette sott' 'ô lietto, e manco nce steva; sotto 'â seggia, e manco nce steva; rint' 'ô mortale e manco nce steva; rint' 'ô tiraturo[15], manco 'o truvava; 'ngoppa 'â cemminera[16], e niente nce steva. All'urtemo sse sfasteriava[17] e decette:—«Cumbà' surecillo vurrà pazzià'[18] cu' mme. Mo' nu' mm'incarreco. Mme mangio 'a menesta[19] e zitto; ca po', quanno piace a isso, tanno iesce».—Jette pe' menistà',[20] e truvava cumbà' surecillo rinto 'ô pignato.—«Uh! 'maramè!»—sse mettette alluccà', menava 'a menesta pe' l'aria e chiagneva, chiagneva. 'A cennere 'ngoppa 'ô fuculare, verenne chesto, sse spartugliava[21] tutta quanta. 'A fenestella l'addimmannava:—«Neh, tu pecchè te spartuogli?»—«Ah, tu nu' nzai niente. Cumbà' surecillo rinto 'o pignato; zi' vicchiarella chiagne, chiagne; e i', che so' stata cennere, mm'hagge voluto spartuglià'».—Respunnette 'a fenestella, e dice:—«I', che so' fenestella, mme voglio arapì' e 'nzerrà'.[22]»—Sse n'addunuva 'a 'rariata[23]; e dice:—«Fenestella, tu pecchè t'arapi e 'nzierri?»—«Tu manco sai niente! Surecillo 'rint' 'ô pignato; zi' vicchiarella tutta sse scippa;[24] 'a cennere sse spartoglia; e i', che so'stata fenestella, mm'hagge voluto arapì' e 'nzerrà'»—«Neh,»—respunnette 'a 'rariata—«e i', che so' 'rariata, mme voglio scarrupà'[25].»—E 'a 'rariata sse scarrupava. 'N auciello, che ghieva sempe 'ngoppa a 'n auro, rice:—«'Rariata, pecchè te si' scarrupata?»—«Tu pure sai niente! Cumbà' surecillo 'rint' 'ô pignato; zì' vicchiarella tutta sse scippa, 'a cennere ss' è spartugliata; 'a fenestella ss' è arraputa e 'nzerrata; e i', che so' stata 'rariata, mm'hagge vuluto scarrupà'»—«E i', che songh' auciello, voglio spennà'[26]».—E spennava tutto quanto. L'auro appena verette l'auciello spennato, l'addimmannava:—«Pecchè te si' spennato?»—«Uh, gioja mmia, tu stai 'nfurmata 'e niente! Cumbà' surecillo rint' 'ô pignato; zi' vicchiarella tutta sse scippa; 'a cennere ss'è spartugliata, 'a fenestella ss'è arraputa e 'nzerrata; 'a 'rariata ss' è scarrupata; e i', che so' stato auciello, hagge voluto spennà'».—«Neh? e i', che songh'auro, mme voglio sfrunnà'».—E sse sfrunnava. 'Na serva, che ghieva a tirà' l'acqua, spiava a l'auro, pecchè era sfrunnato. L'auro le cuntava pure tutta 'a storia.—«Cumbà surecillo rint' 'ô pignato; zi' vicchiarella tutta sse scippa; a cennere ss'è spartugliata; 'a fenestella ss' è arraputa e 'nzerrata; 'a rariata ss' è scarrupata; l'auciello ss' è spennato; e i', che songh' auro, mme voglio sfrunnà'».—Piglia 'a serva, recette:—«E ì', che so' serva, voglio rombere 'a rangella.[27]»—Jette 'ngoppa addò 'a signora; e chesta le spiava, si aveva tirate l'acqua. 'A serva respunnette:—«Uh, signora mmia! cumbà' surecillo 'rinto 'ô pignato; zi' vicchiarella tutta sse scippa; 'a cennere ss' è spartugliata; 'a fenestella ss'arrape e 'nzerra; 'a rariata ss'è scarrupata; l'auciello è spennato; l'auro ss'è sfrunnato; e i', che so' stata serva, haggio vuluto rombere 'a rangella».—'A signora, che teneva 'a farina preparata pe' fa 'ô pane, rice:—«E i', che so' signora, voglio menà' 'a farìna p' 'o barcone».—Venette 'o signore; e spiava 'a mugliera s' aveva fatto 'ô pane; e chesta respunnette:—«Marito mmio, niente sai tu 'e tutto chello, ch' è succieso! Cumbà' surecillo rinto 'ô pignato; zi' vicchiarella tutta sse scippa; 'a cennere sse spartuglia; 'a fenestella ss'arrape e 'nzerra; 'a 'rariata ss'è scarrupata; l'auciello è spennato; l'auro è sfrunnato; 'a serva ha rotta 'a rangella; e ì', che so' stata signora, hagge voluto menà' 'a farina p' 'ô barcone».—Respunnette 'o signore:—«E i', che so' signore, voglio rombere l'ossa a tutte e doje».—Pigliava 'na mazza e teretungo e teretanga, facette 'na bona mazziata primma 'â serva e pó' 'â padrona[28].

[NOTE]

[1] Questo conto (o piuttosto questa filastrocca) è il primo, che soglia raccontarsi a' bambini pomiglianesi. L'esordio è simile a quello del seguente omonimo. Cf.—I.—Pitré. (Op. cit.) CXXXIV. La gatta e lu surci, versione di Capaci. La gatta tiene il luogo della nostra vecchierella. La chiusa è:—«Lu surciddu muriu; la gatta si gratta e pila; la purtiera sbattulia; la finestra si grapi e chiui; l' arvulu si sdirubbau; l'acidduzzu si spinnau; la funtana si siccau; lu cuocu si misi lu culu 'nt'a lu fuocu; lu monacu di S. Nicola, si dissi la missa cu lu culu di fuora; e jeu, comu Riggina, vaiu a cernu la farina.==E ieu, comu Re, mi pigghiu lu cafè.»—II.—Lo stesso Pitrè ricorda due altri varianti; l'una palermitana, intitolata Sasizzedda, dove un rocchio di salsicce surroga il topolino; e l'ultimo crescendo è:—«Sasizzedda cadiu 'ntra la pignata; lu ferru fa tippitappi; so matri si gratta e pila; la figghia di lu Re si misi la gramagghia; l'arvulu si sdirubbau; l' aceddu si spinnau; la funtana si siccau; la criatazza rumpiu la quartarazza; la donna pazza jittau la farina chiazza chiazza; e lu monacu di Santu Nicola, si dissi la missa cu lu culu di fora».—III.—e l'altra di Polizzi-Generosa, intitolata Donn' Anna; in cui la tartaruga di Donn'Anna riman cotta nella pentola bollente. Eccone il crescendo finale:—«Tartuchedda si vugghiu; Donn' Anna si gratta e pila; lu corvu si spinnau; lu firrizzu si scadduzzau; la scala s' allavancau; la picciuttedda rumpiu la quartaredda; donna Pazza jittau la farina chiazza chiazza; la valenti pigghia un lignu e si scaddozza li denti; lu sagristanu si jetta di lu campanaru; e li zappunara levanu la testa a cu veni veni».—IV.—Bernoni (Tradizioni popolari veneziane. Puntata terza) Sorzeto e Luganega; dove la chiusa è:—«'Na gran disgrazia xe nata in sta tera; el sorzeto xe morto in caldiera; la Luganega pianze, che se despera; la tola va atorno atorno; la scanzia buta zozo i piati; la porta se inciava e se des'ciava; la fontana no buta più aqua; e mi, che fo la massera, camino sempre col cul per tera. Dise el patron: E mi, che so' el paron, me butarò zozo per el balcon. E là, el s'hà butà zo dal balcon; e el s'ha copà. E tuto questo xe nato per la morte de sto sorzeto.»—V.—Una lezione nel vernacolo copertinese o leccese è stata poco accuratamente e non intieramente pubblicata nel matto opuscolo e curioso dal titolo: A. Trifone Nutricati-Briganti | Intorno | ai | Cunti e Racconti popolari | del | Leccese | Illustrazioni e Note || The sources of Italian are not to be found | in the classical literature of Rome, but in | the popular dialects of Italy. | Max Müller-Lectures on the science | of Language. II, p. 61 || Wictor (sic) Thaler | und Geselshaft (sic) | Wien | 1873. (Ma l'opuscoletto è stampato effettivamente in Lecce; nè so comprendere per qual cagione l'autore abbia voluto apporvi una data falsa). Questo è l'unico conto, che vi si contenga. Epperò non sarà forse discaro ai leggitori, i quali non saprebbero come procurarsi l'opuscoletto del Nutricati, ch'è fuori commercio, ch'io il riproduca migliorandone e compiendone la lezione. (Il signor Nutricati, al quale ho mandato le pruove di torchio, s'è benignato anch'egli farvi qualche emendazione, e vuole, che si avvertano due cose:—a) Che in Lecce si dice sempre rumpere e rompere negli altri paesi della provincia:—b) che la filastroccula (così la chiamano) non finisce ordinariamente con la mamma (fimmina sciacculata;) ma viene lu tata e lu figghiu e lu signore, riccu, riccone. Tutta questa filastrocca si racconta ai bambini, perchè si addormentino; e la povera balia o governante non sa cosa far entrare nel suo racconto, quando il bimbo non fa subito nanna). Alla versione del Nutricati, fo seguire una variante, leccese anch'essa, comunicatami dall'egregio Duca Sigismondo Castromediano di Caballino.

LU CUMPARE SANGUNAZZIEDDHU

(Dialetto Leccese)

Lu cumpare Sangunazzieddhu aìa 'n annu, ci nu' sse mutaa. 'Scìu a la chiazza, 'ccatiau 'nu cofanieddhu, lu mise susu a l' ancutieddhu. L'ancutieddhu cadiu, e lu cofanieddhu sse rumpìu.—«Sorte mmia, furtuna 'mara!»—Sse mise sutta a la porta della strada e chiangia. Le porte, pe' la pena, sbattianu.—«Cce aìti, porte mmei, ci sbattiti tantu?»—«Eh, cummare mita mmia, le pene de lu mundu nu' le sai comu suntu?»—«Comu suntu?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu aìa 'n annu, ci nu' sse mutaa. 'Scìu a la chiazza, 'ccattau 'nu cofanieddhu, lu mise susu a l'ancutieddhu. L'ancutieddhu cadìu e lu cofanieddhu sse rumpiu. Sse mise sutta a la porta e chiangia. E ieu, pe' la pena, sbattu».—«E jeu»—disse la mita—«pe' l'amore 'oscia mme spinnu tutta.»—Sse nde 'sciu susu a 'n arveru e sse spennau. E l' arveru disse:—«Cce hai, cummare mita mmia, ci te sta' spinni tantu?»—Eh, cumpare arveru mmiu, le pene de lu mundu nu'le sai comu suntu?»—«Comu suntu?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu aìa 'n annu, ci nu' sse mutaa. Scìu a la chiazza, 'ccattau 'nu cofanieddhu, lu mise susu a l'ancutieddhu. L'ancutieddhu cadìu e lu cofanieddhu sse rumpìu. Sse mise sutta a la a porta e chiangia. Le porte, pe' la pena, sbattianu. E ieu mme spinnu tutta».—«E jeu»—disse l'arveru,—pe' l'amore toa, mme spàmpannu tuttu.»—Sutta a l'arveru c'era 'nu puzzu; e nci cadianu le fronde intru.—«Cce hai, arveru mmiu, ci te stà spampani tantu?»—«Eh! puzzu mmiu, le pene de lu mundu nu' le sai comu suntu?»—«Comu suntu?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu aìa 'n annu, ci nu' sse mutaa. 'Sciu a la chiazza, 'ccattau 'nu cofanieddhu, lu mise susu a l' ancutieddhu. L'ancutieddhu cadiu e lu cofanieddhu sse rumpiu. Sse mise sutta a la porta e chiangia. Le porte, pe' la pena, sbattianu. E la cummare mita sse spennava tutta. E jeu, pe' l'amore ssoa, mme spampanu tuttu!»—«E jeu,»—disse lu puzzu—«pe'l'amore toa, mme 'ssaccu tuttu.»—Ha 'sciuta la massara cu tira acqua, ha calatu lu capasieddhu e ss'ha ruttu.—«Ah sorta mmia! cce aìsti mo' ci te 'ssaccasti, puzzu mmiu?»—«Eh! massara mmia, le pene de lu mundu, nu' le sai comu suntu?»—«Comu suntu?»—«Lu Cumpare Sangunazzieddhu aìa 'n annu, ci nu' sse mutaa. 'Sciu a la chiazza, 'ccattau 'nu cofanieddhu, lu mise susu a l'ancutieddhu. L'ancutieddhu cadiu e lu cofanieddhu sse rumpiu. Sse mise sutta a la porta e chiangia. Le porte, pe' la pena, sbattianu. E la cummare mita sse spennau tutta. E lu cumpare àrveru sse spampanau. E jeu, pe' l'ammore ssoa, mme 'ssaccu tuttu».—«E jeu»—disse la massara—«su' 'na gioane tantu beddha, rumpu quartara e quartareddha».—'Scìu a la mamma e disse:—«Le pene de lu mundu nu' le sai comu suntu?»—«Comu suntu?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu aìa 'n annu, ci nu' sse mutàa. 'Scìu a la chiazza, 'ccattau 'nu cofanieddhu. Lu mise susu a l' ancutieddhu. L' ancutieddhu cadiu e lu cofanieddhu sse rumpiu. Sse mise suttu a la porta de la strada e chiangia. Le porte, pe' la pena, sbattianu. La cummare mita sse spennau tutta. Lu cumpare àrveru sse spampanau. Lu puzzu, pe' l'amore soa, sse 'ssaccau. E jeu, ca su' 'na gioane tantu beddha, rumpu quartara e quartareddha».—«E jeu»—disse la mamma—«su' 'na fimmena sciacculata, pigghiu la banca e la minu a la strada».—

(Variante)

Lu campare Sangunazzieddhu hia 'n annu, ci nu sse 'mmuaa. 'Sciu alla chiazza; 'ccattau 'nu cofanieddhu; lu mise subbra 'n ancutieddhu. L'ancutieddhu catiu e lu cofanieddhu sse rumpiu. Eccu ca lu cumpare Sangunazzieddhu pella dogghia sse nde 'sciu a campagna alla despersa. Truau 'na mita, ci stia subbra 'n àrveru. Sse 'utau la mita e disse:—«Cce hai, campare Sangunazzieddhu mmiu, ci 'ai 'ccussì 'maru?»—«Ci sapissi le pene de lu mundu!... Nu' mangiai e nu' beìi».—«Cce su' 'ste pene de lu mundu?»—«Aia 'n annu, ci nu' mme 'mmutaa. 'Scii alla chiazza; 'ccattai 'nu cofanieddhu, lu misi subbra 'n ancutieddhu. L'ancutieddhu catiu e lu cofanieddhu sse rumpiu».—Eccu ca la mita, pella corla, sse spennau tutta quanta. L'arveru 'ddhu sse 'ncummia la 'idde; e disse:—«Cce hai, cummare mita, ci te spinni tutta?...»—«Ci sapissi le pene de lu mundu comu suntu! Nu' mangiai e nu' beii!»—Le pene de lu mundu comu suntu?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu 'ia 'n annu, ci nu' sse mutaa. 'Sciu alla chiazza; 'ccattau 'nu cofanieddhu; lu mise subra 'n ancutieddhu. L' ancutieddhu catiu, e lu cofanieddhu sse rumpiu. Lu cumpare Sangunazzieddhu, pella corla, sse dese alla campagna alla despersa. Ieu lu 'iddi; e, pella corla, mme' su' tutta spennata».—«Sì, cussì bete?»—respuse l' arveru.—«E ieu, pella corla, 'ogghiu mme spampanu!»—E sse spampanau. Sutta l'arveru nc'era 'nu puzzu, ddhu' catianu le pampane. Sse 'ota lu puzzu e disse:—«Cce hai, cumpare arveru mmiu, ci tuttu te spampanasti?»—«Ci sapissi le pene de lu mundu, nu' mangiai e nu' beii!»—«Comu suntu 'ste pene de lu mundu?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu 'ia 'n annu, ci nu' sse mutaa. 'Sciu alla chiazza; 'ccattau 'nu cofanieddhu, lu mise subbra l'ancutieddhu. L'ancutieddhu catiu; lu cofanieddhu sse rumpiu. Lu cumpare Sangunazzieddhu, pella corla, sse nde 'sciu 'n campagna pe' la despersa. Lu 'idde la cummare mita, ci, pella corla, tutta sse spennau; e ieu, pella corla puru, rame spampanai».—«Sì, quistu nc'ete! E ieu, pella corla, tuttu mme 'ddessaccu».—E lu puzzu sse 'ddessaccau. 'Sciu 'na fimmena cu ba tira acqua; e l'acqua nu' benia.—«Cce hai, cumpare puzzu, ci nu' mme dai acqua 'sta matina?»—«Ah, cummare mmia, le pene de lu mundu nu' sai comu suntu! Ca, ci le sapissi, nu' mangiai e nun beii!»—«Comu suntu, cumpare?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu hia 'n annu ci nu' sse mutaa. 'Sciu alla chiazza; 'ccattau 'nu cofanieddhu; lu mise subbra 'n ancutieddhu. L'ancutieddhu catiu; lu cofanieddhu sse rumpiu. Lu cumpare Sangunazzieddhu, pella corla, sse dese alla campagna pella despersa. E, pella corla, la mita sse spennau, l'arveru sfrundau, e ieu 'osi mme 'ssaccu.»—«E ieu, ci su' fimmena, ci mme dicenu, ca su' beddha, spezzu la zuca e rumpu la quartareddha!»—La fimmena curre 'mmeru la mmassaria, e troa la massara; ci la 'idde e li dice:—«Cce hai, cummare mmia, cussì spamentata?»—«Eh, se sapissi le pene de lu mundu, nu' mangiai e nu' beii!»—«Cce cosa su' le pene de lu mundu?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu 'ia 'n annu, ci nu' sse mutaa. 'Sciu alla chiazza; 'ccattau 'nu cofanieddhu; lu mise subbra 'n ancutieddhu. L'ancutieddhu catiu; lu cofanieddhu sse rumpiu. Lu cumpare Sangunazzieddhu, pella corla, curriu alla campagna pella despersa. E, pella corla, la mita sse spennau: l'arveru spampanau: lu puzzu 'ssaccau: e ieu, ci su' fimmena, ca dicenu, ca su' beddha, spezzai la zuca e rumpii la quartareddha!»—«E ieu»—respuse la massara:—«su' 'na massara sciacquarandara, e rumpu la fersura e la quatara!»—E sse mise a currere 'mmienzu le chesure, e da frunte sse 'ncontra cu' lu massaru—«Cce hai, massara mmia, ci curri tantu?»—«E ci sapissi le pene de lu mundu comu suntu! Nu' mangiai e nu' beii.»—«Dine, comu suntu 'ste pene de lu mundu?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu 'ia 'n annu, ci nu' sse mutaa. 'Sciu alla chiazza; 'ccattau 'nu cofanieddhu, lu mise subbra a 'l' ancutieddhu. L' ancutieddhu catiu, e lu cofanieddhu sse rumpiu. Lu cumpare Sangunazzieddhu, pella corla, sse mise a currere pella campagna alla despersa; e, pella corla, la mita spennau, l' arveru seccau, lu puzzu 'ssaccau, la fimmena, ci dicenu, ca ete beddha, spezzau la zuca e rumpiu la quartareddha, e ieu, ci su' 'na massara sciacquarandara rumpii la fersura e la quatara!»—«E ieu, ci su' massaru stralunatu, scapulu li 'uei e minu pell' aria li 'uembri cu' tuttu l'aratu.»—Eccu, ca 'rria 'nu monacu, e disse allu massaru:—«Cce hai, massaru? Cce si' 'mpacciutu 'sta matina?»—«Ci sapissi, Patre mmiu, le pene de lu mundu! Nu' mangiai, e nu' beii!»—«Cce su' le pene de lu mundu?»—«Lu cumpare Sangunazzieddhu 'ia 'n annu, ci nu' sse mutaa. Sciu alla chiazza; 'ccattau 'nu cofanieddhu; lu mise subbra l' ancutieddhu. L' ancutieddhu catiu; lu cofanieddhu sse rumpiu. E, pella corla, cumpare Sangunazzieddhu sse mise a currere pella campagna alla despersa. E, pella corla, la mita spennau, l' arveru spampanau; lu puzzu 'ssaccau; la fimmena, ci dicenu, ca ete beddha, spezzau la zuca e rumpiu la quartareddha; la massara sciacquarandara rumpiu la fersura e la quatara; e ieu, ci su massaru stralunatu, scapulai li 'uei e menai all' aria li 'umbri cull' aratu!»—«E ieu, ci su monacu 'nchirecatu, portu 'nu pertusu, cu mme cacu!»—