[14] Questo, cioè lo innamorato incazzato.

[15] Mièruco, medico, fisico; o come volgarmente si dice il dottore, il professore, che dottore e professore si adoperano assolutamente per colui, il quale esercita medicina. Qual miracolo? se i tedeschi han fatto da artista il loro Arzt (medico).

[16] L'attantavo lu puzo, le toccò il polso.

[17] Fedda, fetta; feddà', affettare.

[18] Facivo a moddiche, sbriciolò.


[IV. PETRUSENELLA][1]
(Versione raccolta in Pomigliano d'Arco).

'Na vota nce steva 'na mamma, e chesta ogne matina ieva rinto 'ô ciardino 'e l'Uorco pe' sse fà' 'e petrusine.[2] L'Uorco sse n'addunava; e, pe' berè chi era, quanno fuie 'a notte, nce mettette a guardà' 'nu ciuccio: ammeno, quanno fosse iuto chella femmena, isso avesse alluccate. Ma chella ronna fui cchiù fina, pecchè, sapenne chesto, 'a matina appriesso sse purtava 'nu fascio d' evra, 'o menava[3] 'nnanze ô ciuccio, e sse facette 'e petrusine. L'Uorco iette a berè' 'a matina e truvava 'e petrusine fatte. Ne luvava 'ô ciuccio e nce mettette 'o cane.[4] 'A femmena 'a matina appriesso sse purtava 'nu piezzo 'e pane; 'o dette 'nnanze 'ô cane; e, ammente[5] chisto ss' 'o mangiava, iessa sse cugliette 'e petrusine. L'autu juorno[6] l'Uorco nu' putette cchiù. Primma nce mettette 'na crapa e po' isso stesso sse mettette sottaterra, cu' 'n'aurecchia 'a fora. Chella femmena, niente sapenne 'e tutto chesso, pinzava sulamente a purtà' l'evra 'â crapa e cu' tutta lebertà cuglieva 'e petrusine. Verette chell' aurecchia e sse mettette alluccà':—«Uh che bella ceppa 'e funge![7]»—Jette a tirà' e ascette l'Uorco, ca le recette:—«Mo' me te mangio, mo'[8].»—Jessa 'o priava, ca nu' ss' 'a 'vesse mangiata; e all'urdemo le prummettette 'e le fà' spusà' 'na figlia r' 'a ssoja.[9] Comme 'nfatte chella femmina facette 'na figlia; e 'a mettette nomme Petrusenella; e 'a mannava a scola. L'Uorco 'nu juorno 'a scuntrava e le recette:—«Vuè, dì a màmmeta, ca non sse scurdasse de chella 'mmasciata.»—'A peccerella nce 'o decette: ma 'a mamma non sse n'incaricava. Doppo tantu tiempo, l'Uorco parlava 'n'auta vota c' 'a vuagliozzola:[10]—«Vuè, dì a mammeta, ca non sse scurdasse de chella 'mmasciata.»—Chesta'o decette 'â mamma; e a mamma respunnette:—«'N'auta vota, ca t' 'o rice, tu rince, ca addò' 'a vere ss' 'a piglia.»—Doppo tantu tiempo, l' Uorco parlava 'n' ata vota c' 'a vuagliozzola:—«Vuè, dì a màmmeta, ca non sse scurdasse 'e chella 'mmasciata.»—Respunnette a' figliola:—«Jessa rice, ca addò' 'a veri t' 'a piglie.»—Piglia l'Uorco sentenne chesto, ss' 'a pigliava e 'e purtava 'ngoppa addò isso, addò' teneva 'na cambra[11] senza scala; e 'a matina, quanno aveva saglì', da vascio sse metteva alluccà':—«Petrusenella, acali li trezze, ca papà sse ne vò' saglì'.»—Petrusenella calava 'e trezza, e l'Uorco sse ne saglieva; e sempe accussì sse faceva.[12] 'Na vota 'o figlio d' 'o Re 'a verette e le spiava si sse ne vuleva fuì' cu' isso. Petrusenella respunnette ca no, pecchè, si faceva chesto, l'Uorco ss' 'a mangiava. Ma 'o figlio d' 'o Re dice:—«No, nui nce ne fuimmo annascuso.»—Basta, ienne e sciavuriglienne[13], Petrusenella sse ne fuiette cu' 'o figlio d' 'o Re. Quanno venette l' Uorco, chiammava Petrusenella, chesta n' 'o respunneva. Piglia l' Uorco sse mettette a correre pe' nce ì' 'appriesso; ma, currenne, carette rint' a 'nu puzzo. E accussì 'o figlio d' 'o Re sse spusava Petrusenella felice e cuntente e tucoliate[14] e nuie nce trovammo ccà assettate.

[NOTE]