'Na vota nce steva 'nu padre. Teneva tre figli. 'E mannava a scavà' 'e grammegne[2]. 'E duje primme fatecavane; l' urteme poche ne vuleva 'ncuorpe, e 'o padre cchiù poche mangià' le reve. 'Nu juorne chisto jette a terà' 'na ceppa 'e 'rammegna: nun 'a puteva terà'. Tira e tira, esce 'na vorza.—«Mo' jamme buone! Hagge 'a verè' 'sta vorza 'e che è capace 'e fà'!»—Rice:—«Vorza, fa tu!»—'A vorza cacciave tanta renare. Piglia isso, tutto allegro, iette addò 'o padre.—«'Sti poche 'rammegne hê fatte?»—«I' nu' n'hagge potute fà'. So' ghiute pe' terà' 'na ceppa e hagge terate 'sta vorza, ca mme ra renare; e mo' mme ne voglie ì'».—«No, mo' t'haje sta ccà».—«No: mme n'hagge 'a ì'».—E sse n'iette. Arrevave a 'na città, trasette rinto a 'na cantina; truvave 'a figlia r' 'o Re, 'a Reggenella, che steva iucanne e binceve a tutte quante. Isso sse nce vulette mettere a ghiucà' e perdette 'nu sacch' 'e renare. Comme feneva chille, che teneva 'mmane, sse votave vicino 'â vorza:—«Vorza, fa tu!»—e aveva tanta renare. 'A Reggenella sse n' addunave. Ammente chillo penzava a ghiucà' e teneva 'a vorza 'ngoppa 'ô renucchie, essa nce 'a sceppava[3] e sse ne fujette. Chillo le currette appriesso:—«Ramme 'a vorza! ramme 'a vorza!»—Ma iessa sse ne scappava.—«Papà, Papà! chisto mme vo' vattere».—'O Re ascette 'a fora:—«Mettìte carcerate a chisso!»—E chillu puverielle p'aggiunte 'e ruotele, avette ì' pure carcerate. 'Ncape 'e tiempe fuje cacciate. Jette 'n'ata vota addò 'o padre:—«Ta', mme vulite rà' a mangià'?»—«Tantu tiempe addò' si' state?»—«Ta', accussì accussì. 'A Reggenella mm'ha 'rrubbate 'a vorza».—'O padre 'o rètte a mangià' e 'o mannave a fà' pure 'e grammegne fora. Chisto iette. Terava terava 'na ceppa e chella manche vuleva venì'. Tira tira, nc'esce 'a sotto, 'nu cuorne.—«E verimme 'sto cuorne, che sape fà'!»—Ss' 'o mettette 'mmocca, vuttave 'o fiate e ascette 'na truppe 'e surdate; terave, 'e surdate sse ne trasettere.[4]—«Mo', jamme buone!»—Jètte addò 'o padre.—«Tante poche 'rammegne hê fatte?»—«Tà', ì' nu' poteva terà' 'na ceppa; ma po' tanta fatica hagge fatte 'nfino ch' aggio terato e nc'è asciuto 'stu cuorne; e mo' mme n'hagge 'a ì'.»—«Vire, ca se tuorne 'n' ata vota ccà, ì' nun te ronche cchiù a mangià'.»—Chisto sse n'iette; arrivave a chella città, truvave pure 'a Reggenella iuchanne. Rice:—«Vulite iucà' cu' mme?»—«Sine.»—Sse mettettere a ghiucà', e chella vencette. Sse vutave isso:—«I'nun tenghe renare pe' te pavà'; ma te voglio fa verè' 'na cosa».—Cacciave 'o cuorne; ss' 'o mettette 'mmocca e ascettere 'e surdate. Terave 'o sciato: 'e surdate sse ne trasettere. Recette 'a Reggenella.—«Voglio fà' ì pure».—Ss' 'o mettette 'mmocca, cacciave 'e surdate; e po' ss' 'e turnave a terà'[5] e sse ne fujette cu' tutto 'o cuorne. Chisto le currette appriesso. Quanno fuje addò 'o padre.—«Papà, papà, chisto mme vo' vattere».—Piglia 'o Re, 'o facette afferrà' e 'o facette mettere carcerate; 'o facette sta treie, quatte iuorne e 'o cacciave. Chisto sse n' iette addò 'o padre 'n'ata vota.—«Ta', mme vulite rà' a mangià'?»—Recette 'o padre:—«Addò' si' state fino a mo?»—Rice:—«Mm' è succieso accussì accussì; 'a Reggenella mm'ha luvate 'o cuorne».—«Vattenne 'a ro' si' benute».—«Ta', i' fatiche».—«E statte».—'O mannave a fatecà'. Chisto 'n'ata vota iette a terà' 'na ceppa 'e 'rammegna: terave 'nu cappotte. Ss' 'o mettette 'ncuolle e nu' nze vereva cchiù; ss' 'o luvave e sse vereva. Sse piglia 'ô cappotte e sse ne fuje 'n'ata vota a chella città. Truvave 'a Reggenella rinto a chella stessa cantina, ca pure steva juchenne. Sse nce mettette a ghiucà' e pure perdette. Rice:—«I' manche tenghe renare pe' ve pavà', ma mo' ve facce abberè' 'na cosa».—Cacciave 'ô cappotte; ss' 'o mettette 'ncuolle, e 'a Reggenella nun 'o vereva cchiù. Rice:—«'O voglio verè', 'o voglio verè'!»—Ss' 'o pigliave 'mmane; ss' 'o mettette 'ncuolle e sse ne fujette[6]. Chillo nun 'a verette cchiù, sse ne turnava a ghì'. Venimmoncenne mo' 'â Reggenella. Carette malate; steva pe' murì'. Mannavene chiammenne 'nu prèvete p' 'a fà' cunfessà. 'O sapette chill'omme; sse vestette 'a prèvete e 'a jette a cumbessà'. Quanno fuje all'urtemo le spiava:—«Tu avisse arrubbate cocche vote caccosa?»—«Gnernò!»—«Ricordatelle buone, 'a malatia t'âvesse fatte scurdà'?»—«Mo' mme ricordo: 'na vota a 'n omme l'arrubbaje 'na vorza, 'nu cuorne e 'nu cappotte».—«Embè', rancelle».—«Vene ccà e nce 'o donche».—«Rammelle a mme, ca nce 'o porte i'».—Chesta nce 'o dette. Isso sse pigliava tutte cosa e sse ne fujette. 'A matina appriesso, ievano trovanne chillu prèvete, ca serveva 'n'ata vota, e nun 'o putettere arrivà' a truvà'. Chiammavene 'n ato. E chillo sse n'era fiuto[7] cu' tutt'e tre 'e cose ssoje. Cucherecù! Ssi 'o vuò' cchiù bello t' 'o rice tu.
[NOTE]
[1] È una lezione, che appartiene alla SECONDA SERIE delle varianti, indicate nella prima Nota alla versione milanese precedente (Ved. pag. 88). Reggenella, vale a dire figliuola del Re, Principessa Ereditaria; in Siciliano Regginotta.
[2] Grammegna, 'rammegna, gramigna. Niccolò Lombardi, nella Ciucceide, ne ricava spiritosamente l'etimologia di Gragnano, dove pone la Reggia de' Ciuchi.
Sott'a 'na gran montagna de la Costa,
Da la banna de Napole, è 'no monte,
Che poco da Sorriento sse descosta
E la Torre co' Buosco le sta' 'nfronte;
Bello, che pare propio fatto apposta
Pe' marchise, pe' princepe e pe' cuonte;